Pasaportul biometric
Aseara am stat putin si m-am uitat pe Antena3 la Stirea Zilei cu domnu Gadea care a avut ca invitati părintele Eftime, călugăr la Schitul Huţa din Bihor, inspectorul Viorel Popa de la centrul naţional unic de personalizare a paşapoartelor electronice, senatorul Titus Corlăţean şi Mugur Ciuvică.
S-a dezbatut problema pasapoartelor biometrice, bineinteles ca biserica nu e deacord, iar inspectorul Popa vrea sa convinga lumea ca defapt nu e nici o temere in privinta lor. Invitaţi la emisiunea Ştirea Zilei de miercuri seară, un reprezentant al Bisericii şi unul al autorităţii emitente au încercat să aducă argumente pro şi contra introducerii acestui tip de paşaport.
Aici fragmente din emisiune.
Dar cautand pe net am mai aflat si altele pe care vreau sa le impartasesc si cu cititorii mei, care n-au avut timp sa citeasca despre asa ceva.
Pasaportul biometric e un act de identitate format dintr-o combinatie de hartie si componente electronice. Informatia e stocata pe un cip RFID (Radio-frequency identification – o metoda automata de identificare, care stocheaza si transmite informatiile ). Pasaportul contine un cip non-contact, care asigura integritatea pasaportului si a datelor biometrice. Standardul biometric folosit pentru acest tip de identificare e format din recunoasterea faciala, recunoasterea amprentelor si a irisului. Acestea au fost adoptate dupa ce au fost incercate si alte variante biometrice, cum ar fi recunoasterea retinei. Numai imaginea digitala ( in format JPEG sau JPEG2000 ) e stocata pe cip. Comparatia datelor biometrice are loc in afara pasaportului cu ajutorul unui sistem de “granite” electronice ( e-border ). Acest sistem e format dintr-o baza de date si un scaner. Scaner-ul preia informatia emisa de pasaport, care e comparata cu cea din baza de date. Pentru stocarea datelor pe cipul non-contact e necesara o memorie EEPROM (Electrically Erasable Programmable Read-Only Memory ) de 32 de kilobiti.
Numarul tarilor care au adoptat aceasta forma de identificare e mare si in continua crestere: - Uniunea Europeana, Albania, Australia, Bosnia si Herzegovina, Brunei, Canada, Croatia, Republica Dominicana, Hong Kong, Islanda, India, Iran, Macedonia, Malaysia, Moldova, Montenegro, Noua Zeelanda, Norvegia, Pakistan, Filipine, Russia, Serbia, Singapore, Somalia, Elvetia, Taiwan, Thailanda, Ucraina, America, Venezuela.
Opozitie si proteste
S-a dezbatut problema pasapoartelor biometrice, bineinteles ca biserica nu e deacord, iar inspectorul Popa vrea sa convinga lumea ca defapt nu e nici o temere in privinta lor. Invitaţi la emisiunea Ştirea Zilei de miercuri seară, un reprezentant al Bisericii şi unul al autorităţii emitente au încercat să aducă argumente pro şi contra introducerii acestui tip de paşaport.
Aici fragmente din emisiune.
Dar cautand pe net am mai aflat si altele pe care vreau sa le impartasesc si cu cititorii mei, care n-au avut timp sa citeasca despre asa ceva.
Pasaportul biometric e un act de identitate format dintr-o combinatie de hartie si componente electronice. Informatia e stocata pe un cip RFID (Radio-frequency identification – o metoda automata de identificare, care stocheaza si transmite informatiile ). Pasaportul contine un cip non-contact, care asigura integritatea pasaportului si a datelor biometrice. Standardul biometric folosit pentru acest tip de identificare e format din recunoasterea faciala, recunoasterea amprentelor si a irisului. Acestea au fost adoptate dupa ce au fost incercate si alte variante biometrice, cum ar fi recunoasterea retinei. Numai imaginea digitala ( in format JPEG sau JPEG2000 ) e stocata pe cip. Comparatia datelor biometrice are loc in afara pasaportului cu ajutorul unui sistem de “granite” electronice ( e-border ). Acest sistem e format dintr-o baza de date si un scaner. Scaner-ul preia informatia emisa de pasaport, care e comparata cu cea din baza de date. Pentru stocarea datelor pe cipul non-contact e necesara o memorie EEPROM (Electrically Erasable Programmable Read-Only Memory ) de 32 de kilobiti.
Numarul tarilor care au adoptat aceasta forma de identificare e mare si in continua crestere: - Uniunea Europeana, Albania, Australia, Bosnia si Herzegovina, Brunei, Canada, Croatia, Republica Dominicana, Hong Kong, Islanda, India, Iran, Macedonia, Malaysia, Moldova, Montenegro, Noua Zeelanda, Norvegia, Pakistan, Filipine, Russia, Serbia, Singapore, Somalia, Elvetia, Taiwan, Thailanda, Ucraina, America, Venezuela.
Opozitie si proteste
Exista grupuri care protesteaza impotriva pasaporturilor biometrice, deoarece inca nu se stie exact care va fi continutul final al cipului si felul in care va afecta libertatile civile. Cea mai mare problema e cea a transferului wirelles de date, care are loc intre cip si e-border si se poate transforma intr-o vulnerabilitate majora. Desi acest transfer e posibil fara un contact fizic intre pasaport si calculatorul care face verificarea, totodata permite oricarei alte persoane dotata cu echipamentul necesar, sa recepteze transmisia de date. Daca datele personale si numarul pasaportului de pe cip nu sunt criptate, informatia poate ajunge in maini straine. Pentru a preveni citirea neautorizata, in America, pe langa criptarea datelor, se mai foloseste si o tesatura metalica, inserata in coperta pasaportului. Aceasta tesatura are rolul unui scut, care impiedica citirea datelor din cip, atunci cand pasaportul e inchis. Cativa studenti de Universitatea Vrije din Olanda, au demonstrat in cadrul conferintei Black Hat, din august 2006, clonarea pasaporturilor bazate pe cipurile RFID. De asemenea au aratat ca in profida mijloacelor de siguranta adiacente, cum ar fi inserarea tesaturii metalice, informatia de pe cip poate fi accesata in continuare. Acest lucru se face cu usurinta de la o distanta de 60 de centimetri, pentru citire au folosit un receptor radio, care a captat acele semnale radio, considerate de necaptat, de catre producatori.
Ideea e ca intr-o lume nesigura, de ce aceste documente ar fi sigure? Si totul porneste tot de la americani, de unde a pornit criza finaciara, razboaiele si tot felul de anomalii in lumea aceasta. Oricum eu cred ca se va ajunge la acel cip implantat in fiinta umana care ne va lipsi de libertate. Democratia este o forma de dictatura reinventata. Cine nu vrea sa intre in acest joc este exclus si trebuie sa traiasca in pesteri, cine doreste sa joace va juca dupa regulile dictate de cateva capete care coduc lumea.
Ideea e ca intr-o lume nesigura, de ce aceste documente ar fi sigure? Si totul porneste tot de la americani, de unde a pornit criza finaciara, razboaiele si tot felul de anomalii in lumea aceasta. Oricum eu cred ca se va ajunge la acel cip implantat in fiinta umana care ne va lipsi de libertate. Democratia este o forma de dictatura reinventata. Cine nu vrea sa intre in acest joc este exclus si trebuie sa traiasca in pesteri, cine doreste sa joace va juca dupa regulile dictate de cateva capete care coduc lumea.
Mi-a placut o replica a unui invitat de aseara din emisiune, cum ca si prin telefoanele mobile suntem spionati, dar nu s-a precizat faptul ca acest lucru nu ne este impus de nimeni, ci decidem singur daca vrem sau nu sa avem asa ceva, pe cand prin pasapoarte ni se ingradeste libera circulatie in lume, prin carnet de conducere, conducerea unui autovehicul, si prin carte de identitate, dreptul de a fi fiinta sociabila in aceasta lume.
Comentarii