reclame

sâmbătă, 25 iulie 2009

O Zona Interzisa, o cursa contra timp.

Ieri mi-am pus in gand sa plec la Bucuresti, ceea ce am si facut dis de dimineata, luand primul tren de la ora 5.00. M-am dus in aceasta mica calatorie pentru a merge la Consulatul Republicii Moldova sa obtin si eu viza, pentru ca mai nou ca sa ajungi in tara vecina ai nevoie de viza. Mi-am pregatit actele de acasa, copiile dupa toate actele pe care le stiam ca trebuie sa le am de acum o luna jumatate cand am mai avut o tentativa de am face viza, dar fara succes din cauza unor reguli stupide al consulatului.
In fine stiam ca imi trebuie pasaport valabil, o Invitatie de la Biroul de Migratie si Azil din Chisinau, pe care cineva de acolo care te iubeste trebuie sa ti-o faca si sa astepti peste o luna de zile pana ti-o elibereaza, apoi o poza tip pasaport, copie dupa permis de conducere, certificatul masinii (asta in cazul in care pleci cu masina personala sau un bilet dus intors la vreo companie de turism) si cam atat.
Cand am ajuns ieri hotarat la consulat ca am tot ce-mi trebuie, hopa mare supriza, pe langa cele de mai sus mai trebuia sa am si 500Euro intr-un cont personal, precum si asigurare medicala pentru tara respectiva. Asigurarea ca asigurarea o faci a costat cam 24RON pe doua saptamani, dar 500Euro de unde fac eu rost pana in ora 12.00 ora la care se termina programul.
Si uite asa a inceput cursa contra cronometru, de unde fac rost de bani cine imi da mie 500Euro asa de repede, suna pe unu pe altu, vezi cine dispune de suma asta, intr-un final am gasit la unchiul meu (sa-i dea Dumnezeu multa sanatate). Tipul trecea in asteptarea banilor pentru ca mai apoi sa merg la o banca unde am cont deschis sa bag acesti bani in contul meu si sa scot si un extras de cont ca sa pot dovedi consulului ca am banii respectivi. Si uite ca vin si banii, alearga la banca, la banca ce sa vezi coada era ora 10 fara ceva. Mai ai si nenorocul de a te mai trimite si la alt ghiseu, si daca mai vedeai pe unu in fata ta care si ala avea de facut o gramada de operatiuni iti venea sa-i dai in cap, ca vorba aia cand esti contra timp te stresezi la maxim. Am reusit intr-un final pe la 11.00 sa termin cu banca si sa ramana sa fac doar asigurarea medicala, dar ce sa vezi prin zona respectiva nu stia nimeni vreo firma de asigurari de acest gen, alearga pe jos prin Bucurestiul incins de caldura, in cautarea asiguratorului.
Undeva pe la ora 11.30 dau de locul cu pricina, si cu gandul ca nu am sa reusesc sa depun actele pe la 11.40 plec de acolo cu asigurarea, si alerg spre o statie de taxiuri, ca pe jos nu mai era timp. Parca timpul se scurgea cu o viteza fantastica, dar si cu ajutorul lui Dumnezeu am prins decat un semafor pe rosu, si pe la 11.50 ajung la Consulat. Gardienii de acolo deja cand m-au vazut, cica gata am facut rost de toate, si intru inauntru, ma pune consulul de acolo sa-i dau actele necesare, si apoi cica sa vin pe 6 august sa-mi ridic viza, dar inainte de asta mai aflu ca toata alergatura asta am facut-o doar pentru o luna de valabilitate a vizei, pentru ca asa scria in invitatie, deci atata alergatura si bani pentru a ma duce o singura data in vizita la socri.

Asta e, am plecat la unchiul meu sa beau o bere ca era dehidratat de la atata alergatura, si sa vad cand am tren de intoarcere spre casa. Inainte insa de a ajunge la el am trecut pe la banca unde depusesem banii, pentru ai extrage acum din cont, si inapoia unchiului, pentru ca mi-am facut treaba. Dupa ce m-am relaxat putin la ora 16.07 aveam tren de intoarcere si la ora 16.10 m-am hotarat repede sa plec spre Gara de Nord, bineinteles ca si acum se parea ca timpul e la limita. Metroul parca nu mai sosea in statie, abia se misca, toate pareau ca se misca cu incetinitorul numai timpul se scurgea fara intrerupere. Dar cum norocul mi-a suras si de aceasta data am ajuns la 15.50 la gara, la casa de bilete mai erau si acolo cativa oameni, dar a mers treaba mai repede si la 16.00 era pe peron, asa ca m-am urcat in tren si toata cursa s-a terminat. Parca cum tota caldura de afara care m-a lovit din toate partile si eram transpirat ca un porc, nici aerul conditionat din vagonul unde aveam biletul nu functiona, asa cam dupa vreo jumatate de ora de transpirat si in tren am decis sa ma mut in alt vagon unde era mult mai bine.
Am nimerit sa ma asez langa o tanara care si ea statuse in sauna de vagon unde am stat si eu, si am incins o discutie care mi-am facut drumul mai placut pana la Braila, pentru ca acolo a coborat ea iar mai apoi am ajuns si eu la Galati, intr-un fel bucuros ca am rezolvat ceva in tot acest drum, dar si cu un gust amar ca totul este doar pentru o singura calatorie care o s-o fac eu in cele 30 de zile.

Asa probabil cum ati dedus din toata aceasta intamplare, tara interzisa pentru mine e Moldova, iar cursa contra timp e obtinerea vizei. Poate alegerile ce vor urma la ei vor aduce o schimbare, daca in schimb o sa ramana la fel, Dumnezeu sa-i apere si sa-i ajute.

2 comments:

carnatul sef, anonim spunea...

bai carnat, macar i-ai luat nr lu domnisoara de la braila :D ???

Marius Mickey spunea...

Asta nu se spune pe blog, ca mai citesc si spionii. Si pana la urma nu asta era scopul discutiei, ci unul care sa faca sa treaca timpul mai repede in tren, desi pe tot parcursul zilei timpul trecea cu o viteza prea mare iar acum doream sa ajung mai repede acasa.